Filmul prezintă povestea adevărată ce a zguduit America anilor ’60 prin cruzimea şi brutalitatea la care a fost supusă o fetiţă din statul Indiana. Totul începe tipic poveştilor din cartierele liniştite ale Americii anilor ’60, când toţi vecinii se cunoşteau între ei şi credeau că îşi cunosc şi secretele. Acest lucru l-a avut în minte şi familia Likens care îşi plasează fiicele, Sylvia şi Jenny, unei vecine, mamă a cinci copii, în vederea îngrijirii pe perioada lipsei lor din localitate. La început totul parea feeric: mama copiilor, Gertrude Baniszewski, pare o mamă stăpână pe situaţie, copiii se înţelegeau perfect. Dar, dintr-o dată, secretele Gertrudei ies la iveală – suferea de tulburări mentale, era bolnavă de TBC, se iubea cu oricine şi i se născuse o ură letargică la adresa Sylviei.În continuare, filmul abundă în scene violente care marchează vizual şi mental privitorul pentru că ele s-au întâmplat în realitate, nefiind vorba de ficţiuni sau ideile vreunui scenarist. Mai mult, în abuzul fetei sunt angrenaţi şi colegii, prietenii care se comportă ca şi cum agresare Sylviei ar fi o joacă. Totul culminează spre final cu “blândeţea” cu care Gertrude îşi susţinea nevinovăţia în faţa procurorului, neavând nicio ezitare in a-şi acuza proprii copii de abuzurile asupra Sylviei. Filmul analizează extraordinar şi implicarea copiilor în abuzuri precum şi reacţiile lor în faţa anchetatorilor.
